Toamna se lungește, echipa e liberă, iar tentația de a mai prinde o etapă înainte de îngheț e mare. Apoi vine o noapte cu minus patru grade peste un beton turnat cu o zi înainte și, în primăvară, suprafața se scămoșează la prima trecere cu mătura. Nu se vede imediat, dar rezistența s-a pierdut deja.
Iarna nu oprește șantierul, dar îl reașază. Unele lucrări merg fără probleme, altele merg cu măsuri suplimentare și costuri în plus, iar câteva nu au ce căuta pe frig, indiferent cât de bine ar suna promisiunile.
De ce contează temperatura pentru materialele cu apă
Aproape toate problemele de iarnă au aceeași cauză: reacția de hidratare a cimentului încetinește dramatic pe măsură ce scade temperatura. La 20 de grade, betonul atinge o rezistență utilă în câteva zile. La 5 grade, același beton are nevoie de un timp de două-trei ori mai lung. Sub zero grade, reacția practic se oprește, iar apa liberă din amestec îngheață și își mărește volumul, rupând structura din interior înainte ca ea să apuce să se formeze.
Un beton înghețat în primele ore nu se repară. Poate arăta acceptabil, dar pierde durabil o parte importantă din rezistență și din rezistența la îngheț-dezgheț. De aceea regula practică nu este temperatura de la ora turnării, ci temperatura minimă din următoarele câteva zile.
Ce merge, ce merge cu măsuri și ce nu merge deloc
Se pot face fără probleme, chiar și pe frig:
- săpăturile, cât timp pământul nu este înghețat în adâncime;
- montajul structurilor metalice și al celor din lemn, cu atenție la gheața de pe elemente;
- învelitorile din tablă, montajul jgheaburilor și al burlanelor;
- tâmplăria, dacă spuma poliuretanică folosită este de tip pentru iarnă;
- orice lucrare interioară, într-un spațiu închis și încălzit constant.
Se pot face cu măsuri suplimentare, între aproximativ 5 și 0 grade: turnarea betonului cu aditivi anti-îngheț sau cu ciment cu întărire rapidă, cu apă de amestec încălzită, cu acoperirea imediată a suprafeței cu folie și saltele termoizolante și cu menținerea temperaturii peste zero cel puțin trei zile. Zidăria se poate executa cu mortar aditivat, dar elementele nu trebuie să fie ude sau înghețate în momentul punerii în operă. Toate acestea costă în plus și cer supraveghere reală, nu doar bunăvoință.
Nu se fac sub 5 grade, oricât s-ar insista: termosistemul cu polistiren și tencuiala decorativă, șapele autonivelante, gletul și zugrăveala pe pereți reci, hidroizolațiile bituminoase aplicate la rece, montajul gresiei în exterior. Membranele bituminoase devin casante și crapă la manipulare, iar adezivii pe bază de ciment nu leagă. La finisajele exterioare, cea mai frecventă eroare este să se lucreze într-o zi însorită de decembrie, cu 8 grade la prânz și minus 2 la ora trei dimineața; tencuiala decorativă nu are timp să lege și se albește sau se desprinde în plăci.
Măsurile care fac diferența pe un șantier de iarnă
Prima este cortul sau închiderea provizorie. O folie groasă pe schelă, plus câteva aeroterme, transformă o fațadă într-un spațiu în care se poate lucra controlat. Este o cheltuială, dar de multe ori mai mică decât cea de a relua în primăvară.
A doua este termometrul de minimă și maximă, lăsat efectiv pe șantier. Prognoza generală nu spune nimic despre ce se întâmplă la nivelul solului, în umbră, lângă un perete nordic. Se notează valorile zilnic, alături de operațiunile executate.
A treia este protecția a ceea ce ai turnat deja. Betonul proaspăt se acoperă imediat, nu la sfârșitul zilei. Fundațiile turnate toamna târziu se protejează la partea superioară și lateral, iar săpăturile deschise nu se lasă peste iarnă neacoperite, pentru că pământul îngheață, se umflă și modifică cotele. Înainte de orice turnare, indiferent de sezon, verificarea cotelor rămâne obligatorie, iar despre trasarea și cotele fundației merită citit separat, pentru că iarna nu iartă nici greșelile geometrice.
În fine, o mențiune despre ce rămâne în pământ. Umezeala și înghețul lucrează împreună asupra soclului și a fundației, iar o lucrare începută în noiembrie și lăsată descoperită până în martie ajunge frecvent să ceară reparații; izolarea fundației și a soclului se face oricum, dar pe un suport degradat costă în plus.
Decizia rezonabilă, de cele mai multe ori, este să închizi casa la exterior până la primul îngheț serios, adică structură, acoperiș și tâmplărie, iar restul iernii să îl folosești pentru instalații și finisaje interioare. Se lucrează la cald, se avansează real, iar în martie ieși afară cu tot ce a rămas, fără să repari nimic din ce ai făcut în decembrie.
