Ce înseamnă coeficientul U al unei ferestre și cum îl compari între oferte

Când ceri trei oferte pentru tâmplărie, primești trei foi de hârtie pe care apar numere care par comparabile: număr de camere, grosime de profil, tip de feronerie, uneori un „Uw” scris discret într-un colț. Singura mărime care spune cât de bine izolează efectiv fereastra este ultima. Restul sunt ingrediente; U este rezultatul.

Ce măsoară coeficientul U

Coeficientul U, numit și transmitanță termică, exprimă câți wați de căldură trec printr-un metru pătrat de element pentru fiecare grad diferență de temperatură între interior și exterior. Unitatea este W/m²K. Cu cât valoarea e mai mică, cu atât fereastra pierde mai puțină căldură.

Este exact inversul rezistenței termice R, folosită pentru pereți: R mare înseamnă bine, U mic înseamnă bine. Confuzia dintre cele două apare des în discuțiile de șantier, unde cineva spune că „vrea U cât mai mare”, ceea ce înseamnă exact opusul.

Pentru scară: geamul simplu de acum câteva decenii avea valori foarte mari; un termopan dublu modern cu strat low-E și umplutură de argon coboară semnificativ; un triplu bun coboară și mai mult. Cifrele exacte le dai producătorului să ți le declare — nu le presupui.

Ug, Uf, Uw și psi: patru simboluri care nu sunt interschimbabile

Aici se produce cea mai frecventă manipulare din ofertele de tâmplărie. Fiecare literă mică din indice înseamnă altceva:

• Ug — g de la glass. Se referă doar la pachetul de sticlă, în zona centrală, fără ramă. Este întotdeauna cea mai bună valoare din ofertă și, tocmai de aceea, cea mai des afișată.
• Uf — f de la frame. Se referă doar la profilul de ramă și cercevea. La PVC și la aluminiu cu barieră termică, este de regulă mai slabă decât valoarea sticlei.
• Uw — w de la window. Este valoarea întregii ferestre: sticlă, ramă și distanțierul dintre foi, ponderate pe suprafețe. Aceasta e valoarea pe care o compari între oferte.
• Psi — coeficientul liniar al distanțierului de pe conturul pachetului de sticlă. Un distanțier metalic clasic conduce căldura pe tot perimetrul; un distanțier „warm edge”, din material compozit, reduce sensibil această pierdere.

Consecința practică: o ofertă care îți promite un Ug excelent poate ajunge la un Uw mediocru dacă profilul e slab sau dacă fereastra e mică. La ferestrele mici, raportul dintre perimetrul ramei și suprafața de sticlă e mare, deci rama trage valoarea finală în jos. La o fereastră mare, sticla domină și Uw se apropie de Ug. De aceea Uw se declară pentru o dimensiune de referință, iar la ferestre de alte dimensiuni valoarea reală diferă.

Când ceri oferte, formulează întrebarea exact: „Care este Uw pentru fereastra de dimensiunea din releveu, pe fiecare poziție, și care este psi-ul distanțierului?” O firmă serioasă are aceste valori la îndemână.

Ce mai trebuie citit în afară de U

Coeficientul U descrie doar pierderea de căldură. O fereastră mai are cel puțin trei alte performanțe care contează:

• Factorul solar g. Cât din energia solară care cade pe geam ajunge în încăpere. Un g mare aduce căldură gratuită iarna pe fațada sudică, dar produce supraîncălzire vara. Un g mic protejează vara, dar taie aportul solar iarna. Alegerea rațională diferă pe orientări, iar la fațada sudică merită discutată împreună cu umbrirea exterioară.
• Permeabilitatea la aer. O fereastră cu U excelent, montată prost sau cu garnituri slabe, pierde prin infiltrații mai mult decât prin transmisie. Clasa se declară și se verifică.
• Etanșeitatea la apă și rezistența la vânt. Contează mai ales la ferestre mari și la etaje superioare sau la case expuse.
• Izolarea acustică, exprimată în decibeli. Nu merge automat împreună cu izolarea termică: un pachet cu foi de grosimi diferite izolează fonic mai bine decât unul cu foi identice, chiar la același U.

Cum compari corect trei oferte

Așază-le una lângă alta și verifică, punct cu punct:

1. Uw, nu Ug, și pentru fiecare poziție din releveu, nu o valoare unică pentru toată casa.
2. Dimensiunile la care e declarată valoarea. Dacă o ofertă declară Uw la 1,23 x 1,48 m și alta la 1,50 x 1,80 m, nu sunt comparabile direct.
3. Tipul de umplutură între foi: aer, argon sau kripton, și proporția declarată.
4. Numărul și poziția straturilor low-E.
5. Tipul distanțierului: metalic sau warm edge.
6. Ce include montajul. Aici e diferența ascunsă între oferte: bandă de etanșare interioară și exterioară, spumă cu aplicare controlată, glafuri, profile de racord la termosistem, demontarea și evacuarea tâmplăriei vechi, refacerea spaleților. O ofertă mai ieftină cu montaj „pe spumă și silicon” te costă mai mult peste doi ani.
7. Garanția, separat pentru profil, pentru pachetul de sticlă și pentru feronerie, și ce presupune concret intervenția în garanție.

Merită și să ceri fișele tehnice, nu doar oferta comercială. Modul în care se citește un astfel de document, cu marcajele lui standardizate, e explicat în articolul despre marcajul CE și declarația de performanță.

De ce montajul poate anula o fereastră bună

O fereastră cu Uw foarte bun, montată în mijlocul unui perete neizolat, fără ca termosistemul să intre pe spaleți, creează o ramă rece în jurul ei — o punte termică pe tot conturul, care în cazuri severe produce condens și mucegai chiar pe colțul spaletului. Poziția ferestrei în grosimea peretelui, aliniată cu stratul de izolație, e la fel de importantă ca performanța ei declarată; detaliul e tratat în articolul despre puntea termică la ferestre și balcoane.

Al doilea efect apare la casele vechi, unde tâmplăria nouă închide brusc toate infiltrațiile care ventilau involuntar locuința. Umiditatea interioară urcă și găsește primul perete rece. Ce presupune o astfel de intervenție și cum eviți efectele secundare e descris pe larg în ghidul despre schimbarea tâmplăriei la o casă veche.

Dacă ai nevoie de o referință obiectivă pentru starea de dinainte și de după, un auditor energetic autorizat poate calcula ce câștigi efectiv din schimbarea tâmplăriei, în raport cu restul anvelopei. Documentul se cheamă certificat de performanță energetică și îți arată, printre altele, dacă ferestrele sunt într-adevăr veriga slabă sau doar cea mai vizibilă.

Un ultim sfat de negociere: cere ca valorile Uw pe poziții și tipul distanțierului să fie trecute explicit în contract, nu doar în oferta preliminară. Este singurul mod prin care, la livrare, poți verifica dacă ai primit ce ai plătit.