Sunt destui proprietari care pornesc o lucrare fără să treacă pe la primărie, fie pentru că vor să câștige timp, fie pentru că socotesc că o anexă mică sau un gard nu merită tot circuitul de acte. Problema e că legea nu face nicio diferență între „lucrare mică” și „lucrare mare” atunci când vine vorba de autorizație: dacă intervenția modifică o construcție existentă sau ridică una nouă, trebuie autorizație de construire, indiferent de suprafață. Iar când controlul apare — și de multe ori apare din sesizarea unui vecin — amenda e doar începutul problemelor.
Cât de mari sunt amenzile și cine le aplică
Cadrul legal e dat de Legea 50/1991, iar cuantumul amenzilor pentru persoane fizice pornește de la câteva mii de lei și poate ajunge la 15.000-20.000 de lei, în funcție de tipul faptei constatate. Pentru persoane juridice, sumele sunt considerabil mai mari. Agenții constatatori sunt, de regulă, reprezentanți ai primăriei sau ai inspectoratelor teritoriale în construcții, iar procesul-verbal se poate întocmi chiar dacă lucrarea e într-un stadiu incipient — o fundație turnată fără autorizație e suficientă pentru sancțiune, nu trebuie să existe deja o casă ridicată.
Un aspect pe care puțini îl știu: amenda se poate aplica și proprietarului care a cumpărat un teren pe care altcineva a construit ilegal înainte, dacă neregulile nu au fost remediate. De aceea, la achiziția unui imobil cu extinderi sau anexe „din ochi”, verificarea actelor de autorizare ar trebui să fie un pas obligatoriu, nu unul opțional.
Ce se întâmplă după amendă: intrarea în legalitate sau demolarea
Amenda în sine nu rezolvă nimic — ea doar sancționează fapta. Odată aplicată, proprietarul primește, de regulă, un termen pentru a intra în legalitate, adică pentru a obține ulterior autorizația de construire pe baza unei documentații întocmite de un arhitect, ținând cont de ce s-a executat deja. Nu toate lucrările se pot legaliza însă: dacă o construcție încalcă regulile de urbanism ale zonei — de exemplu depășește regimul de înălțime permis sau se află prea aproape de limita de proprietate — autoritatea poate cere demolarea pe cheltuiala proprietarului, chiar dacă lucrarea e finalizată de ani buni.
Practic, cea mai costisitoare variantă e tocmai aceasta: să investești bani într-o construcție care, la controlul definitiv, nu poate fi legalizată. Din acest motiv, verificarea din timp a certificatului de urbanism și a condițiilor din planul urbanistic zonal costă infinit mai puțin decât riscul unei demolări ulterioare.
Cazuri în care riști mai mult decât o amendă
Situația se complică atunci când vorbim de anexe gospodărești ridicate lângă case deja existente, de garaje sau de mansardări făcute fără autorizația de construire pentru un garaj sau o anexă, un tip de lucrare aparent minoră dar tratată identic de lege. La fel se întâmplă cu extinderile de suprafață locuibilă care nu sunt urmate de o recepție la terminarea lucrărilor — fără acest document, construcția nu poate fi ulterior intabulată corect, ceea ce înseamnă bătăi de cap suplimentare la vânzare sau la moștenire.
Mai există un risc, mai puțin discutat: neasigurarea unei construcții neautorizate, în caz de accident sau de daune provocate vecinilor. Asigurătorii pot refuza plata despăgubirilor dacă se dovedește că lucrarea nu avea autorizație, iar proprietarul rămâne singur cu toate costurile. Într-un fel, autorizația de construire nu e doar o formalitate administrativă, ci un fel de plasă de siguranță juridică — una care, în lipsă, transformă orice problemă tehnică ulterioară într-un dosar mult mai complicat decât ar fi trebuit să fie.
