Etanșanții pentru rosturi se aleg după trei criterii: cât se mișcă rostul, dacă stă în apă sau în soare și dacă trebuie vopsit. Siliconul rămâne cel mai elastic și cel mai rezistent la apă, acrilul se vopsește ușor, dar suportă mișcări mici, iar MS polimerul și poliuretanul acoperă zona dintre ele, cu aderență bună la exterior. Alegerea greșită se vede repede prin fisuri, desprinderi sau pete negre de mucegai.
Ce tipuri de etanșanți există?
Etanșanții folosiți în construcții și renovări se împart în patru familii principale: siliconi, acrilici, hibrizi pe bază de MS polimer și poliuretanici. Fiecare are un comportament diferit la mișcare, la apă și la radiația solară.
| Etanșant | Elasticitate | Se vopsește | Utilizări tipice |
|---|---|---|---|
| Silicon acetic | Mare | Nu | Baie, bucătărie, sticlă, faianță |
| Silicon neutru | Mare | Nu | Tâmplărie PVC și aluminiu, metale, oglinzi, variante speciale pentru piatră |
| Acril | Mică | Da | Rosturi interioare între perete și tavan, la glafuri și tocuri, fisuri fine |
| MS polimer (hibrid) | Mare | De regulă da | Exterior, rosturi între materiale diferite, lipire și etanșare |
| Poliuretanic | Mare | Da | Rosturi de dilatație în beton, fațade, pardoseli exterioare |
Capacitatea exactă de preluare a mișcării și compatibilitatea cu fiecare suport sunt trecute în fișa tehnică a produsului.
Care este diferența dintre siliconul acetic și cel neutru?
Siliconul acetic eliberează acid acetic la întărire, recognoscibil după mirosul de oțet, în timp ce siliconul neutru se întărește fără compuși acizi. Diferența contează la suport: siliconul acetic poate coroda unele metale, poate păta piatra naturală și poate deteriora stratul argintat al oglinzilor.
În baie, pe faianță, gresie și sticlă, siliconul acetic sanitar, cu aditivi împotriva mucegaiului, funcționează foarte bine. La tâmplărie, la metale și la piatră se folosește siliconul neutru, iar pentru marmură și granit există variante formulate special. Tehnica de aplicare în zonele umede este descrisă în ghidul despre renovarea băii, până la ultima trasă de silicon.
Când se folosește acrilul?
Acrilul se folosește la rosturile interioare care trebuie vopsite și care se mișcă foarte puțin: îmbinarea dintre perete și tavan, colțurile dintre pereți, marginea glafurilor interioare și golurile din jurul tocurilor de uși. După uscare, se acoperă cu vopsea lavabilă la fel ca restul peretelui.
Acrilul nu este potrivit pentru zonele în contact permanent cu apa, cum ar fi marginea căzii sau a cabinei de duș, și nici pentru rosturile exterioare cu mișcări mari. Pus pe un rost care se dilată, fisurează după primele variații de temperatură.
Unde sunt potrivite MS polimerul și poliuretanul?
MS polimerul și poliuretanul sunt potrivite pentru rosturile exterioare și pentru îmbinările dintre materiale diferite, unde se cer elasticitate, aderență puternică și posibilitatea de a vopsi. MS polimerul aderă bine la multe suporturi, inclusiv ușor umede, și rezistă la radiația solară. Poliuretanul este folosit mult la rosturile de dilatație din beton și la fațade, dar în unele formule are nevoie de protecție prin vopsire la expunere îndelungată la soare.
La tâmplăria nouă, etanșarea exterioară a rostului dintre toc și zidărie se face cu benzi sau cu etanșanți compatibili, după principiile din ghidul despre schimbarea tâmplăriei fără infiltrații de aer.
De ce spuma poliuretanică nu înlocuiește etanșantul?
Spuma poliuretanică umple și izolează goluri, dar nu este un etanșant: are structură poroasă, absoarbe apă și se degradează rapid la lumina soarelui. După întărire, surplusul se taie, iar spuma rămasă se acoperă cu bandă, tencuială sau un etanșant elastic. Lăsată la vedere, se fărâmițează în câteva luni.
Cum se aplică un etanșant ca să nu se fisureze?
Un etanșant rezistă când rostul are dimensiunile potrivite, suportul este curat și materialul aderă doar pe cele două laturi ale rostului, nu și pe fund.
- Suportul se curăță de praf, grăsime și resturi de etanșant vechi, apoi se usucă.
- La rosturile adânci se introduce un cordon de umplere din spumă, care stabilește adâncimea și împiedică lipirea pe fundul rostului.
- Adâncimea etanșantului este, orientativ, cam jumătate din lățimea rostului.
- Marginile se protejează cu bandă de hârtie, îndepărtată imediat după netezire.
- Netezirea se face cu un instrument umezit cu apă și puțin detergent, înainte de formarea peliculei.
Întărirea completă durează mai multe zile la rosturile groase, timp în care zona nu se udă și nu se solicită. Alegerea pistolului potrivit pentru cartușe este discutată în comparația dintre pistolul de silicon manual și cel electric, iar rosturile dintre plăcile de gresie, umplute cu chit de rosturi, nu cu silicon, sunt tratate separat în ghidul despre adezivii și chiturile pentru gresie.
