Sari la conținut
Nivelă cu bulă de aer sprijinită pe un perete proaspăt tencuit
Ghiduri practice

Planeitatea și verticalitatea pereților: cum se verifică cu dreptarul, nivela și firul cu plumb

Planeitatea și verticalitatea pereților se verifică cu trei unelte simple: un dreptar de 2 m, o nivelă cu bulă sau laser și un fir cu plumb. Verificarea se face după tencuire și înainte de finisaje, pentru că abaterile descoperite atunci se corectează ieftin, cu un strat de glet sau de tencuială. Aceleași abateri, observate după montarea gresiei sau a mobilierului pe comandă, înseamnă demontări și costuri duble.

De ce contează planeitatea și verticalitatea pereților?

Un perete plan și vertical permite montarea finisajelor fără compensări, iar unul strâmb se vede în fiecare element care se sprijină pe el. Faianța de format mare scoate în evidență orice val al suportului, iar corpurile de bucătărie lasă rosturi inegale față de perete.

Adezivul de faianță și gletul pot corecta doar abateri mici. Grosimile mari de adeziv sau de glet fisurează și se desprind, așa că suportul trebuie adus la un nivel bun încă din etapa de tencuială, după regulile descrise la refacerea tencuielilor interioare.

Ce unelte sunt necesare pentru verificare?

Unealtă Ce verifică Cum se citește rezultatul
Dreptar de aluminiu de 2 m Planeitatea pereților și a pardoselilor Golul maxim dintre dreptar și suprafață
Nivelă cu bulă de 1–2 m Verticalitatea și orizontalitatea pe porțiuni Poziția bulei între repere
Fir cu plumb Verticalitatea pe toată înălțimea peretelui Diferența de distanță față de perete sus și jos
Nivelă laser cu linii încrucișate Orizontalitatea în toată camera, verticalitatea Distanța de la linia laser la suprafață, în mai multe puncte
Ruletă și echer mare Unghiurile drepte și diagonalele încăperii Diferența dintre diagonale

Diferențele dintre cele două tipuri de nivelă și situațiile în care merită varianta laser sunt prezentate în comparația dintre nivela laser și nivela cu bulă de aer.

Cum se verifică planeitatea unui perete cu dreptarul?

Planeitatea se verifică așezând dreptarul de 2 m pe perete în mai multe direcții și măsurând cel mai mare gol rămas între muchia lui și suprafață. Un singur control pe orizontală nu este suficient.

  1. Dreptarul se așază pe orizontală, la trei înălțimi: jos, la mijloc și sus.
  2. Se repetă pe verticală, la fiecare metru de-a lungul peretelui.
  3. Se face o verificare și pe diagonală, unde apar adesea valurile lăsate de rigle.
  4. Golurile se măsoară cu o riglă metalică sau cu pene de măsură, iar zonele cu probleme se marchează cu creionul.

Dacă dreptarul se balansează pe o cocoașă, problema este o umflătură; dacă se sprijină doar la capete, peretele este concav în zona respectivă.

Cum se verifică verticalitatea cu firul cu plumb sau cu nivela?

Verticalitatea se verifică măsurând distanța dintre perete și o linie perfect verticală, în partea de sus și în partea de jos a peretelui. Diferența dintre cele două valori arată cât este peretele înclinat pe înălțimea lui.

Firul cu plumb se prinde lângă tavan, la o distanță mică și fixă de perete, iar după ce se oprește din oscilat se măsoară distanța până la perete chiar sub punctul de prindere și lângă pardoseală. Nivela laser face același lucru mai rapid, iar nivela cu bulă dă rezultate bune doar așezată pe un dreptar lung, nu direct pe tencuială.

Cum se verifică unghiurile drepte ale unei încăperi?

Unghiurile drepte ale unei încăperi se verifică cel mai simplu comparând cele două diagonale: la o cameră dreptunghiulară, ele trebuie să fie egale. O diferență mare între diagonale indică un colț care nu are 90 de grade, lucru important la montarea mobilierului pe comandă și a plăcilor mari.

Pentru un singur colț se folosește regula 3-4-5: se măsoară 60 cm pe un perete și 80 cm pe celălalt, iar distanța dintre cele două puncte trebuie să fie 100 cm. Este același principiu folosit la trasarea fundației pe teren.

Ce se face cu abaterile descoperite?

Abaterile descoperite se notează pe o schiță a încăperii și se compară cu toleranțele cerute în proiect, în caietul de sarcini sau în instrucțiunile de montaj ale finisajului ales. Producătorii de parchet, de plăci ceramice de format mare și de sisteme de gips-carton indică în fișele lor abaterea admisă a suportului.

  • Denivelările mici se corectează cu glet de egalizare sau cu un strat suplimentar de tencuială.
  • Pereții foarte strâmbi pot fi placați cu gips-carton pe structură metalică, reglată independent de zidărie.
  • Pardoselile cu abateri mari se corectează cu șapă înainte de montarea finisajului.

Rezultatele măsurătorilor sunt utile și la discuția finală cu echipa, ca parte a verificării calității lucrărilor înainte de plata finală.

Rămân de actualitate

Sfaturi practice despre construcții, renovări și eficiență energetică pentru casa ta.